CFR Cluj - Rapid: pentru Liga Campionilor

Daca invinge CFR Cluj, atunci trupa lui Andone ramane in lupta pentru titlu cu Steaua.
» O victorie a Rapidului ar aduce formatia giulesteana in pozitia de a ataca locul secund.

CFR Cluj este obligata sa castige intalnirea cu Rapid de maine seara (ora 20.30), de pe teren propriu, pentru a mai spera la primul loc in Liga I. Ardelenii au pierdut fotoliul de lider in urma meciului de la Urziceni, unde au inregistrat doar un rezultat de egalitate, in timp ce Steaua a castigat la Reghin contra Gloriei Bistrita.

Marian Rada nu se va putea baza pe Cesinha (suspendat) si Bozovic (accidentat). De partea cealalta, Ioan Andone nu-i va putea folosi pe Eugen Trica si Leao (suspendati). Cu toate ca au pierdut la Urziceni doua puncte in lupta pentru titlu, ardelenii continua sa creada in sansa lor de a ocupa locul intai la finalul campionatului. "Nu o sa ia Steaua niciodata campionatul. Trebuie sa ne revenim. Dumnezeu e CFR-ist anul asta. Dupa joc, Steaua nu prea arata a campioana. Au dat 6-7 goluri din faze fixe pentru ca bate bine Mendoza ala", a spus Trica.
In tur, CFR Cluj s-a impus in Giulesti cu 2-1, rapidistii acuzand ca la primul gol al ardelenilor Trica se afla in ofsaid. Acest lucru nu a fost uitat de giulesteni si vor sa recupereze acum punctele pierdute. "Este un meci important pentru noi, pe care dorim sa-l castigam. In primul rand, ne dorim o revansa pentru meciul din tur cand am fost invinsi de arbitri. Nu dorim decat sa castigam si nu ne-am propus nici un moment sa renuntam la obtinerea locului secund. Nu este o finala, este un meci de campionat pentru noi. Nu ne intereseaza Steaua. Daca ar fi dupa mine, as dori ca nici Steaua si nici Clujul sa nu castige campionatul", a precizat directorul general al Rapidului, Constantin Zotta.


In cazul in care Rapid invinge la Cluj, va avea de castigat si Steaua, care ar putea sa se distanteze in fruntea clasamentului. Atunci ecartul dintre giulesteni si ardeleni ar fi de numai cinci puncte si s-ar incinge lupta pentru locul secund, giulestenii avand sansa sa atace calificarea in preliminariile Ligii Campionilor.

Gérard Depardieu „cumpără“ jurnalişti

Celebrul actor francez Gérard Depardieu a invitat, recent, circa 40 de jurnalişti pentru a le prezenta noul vin produs
de el împreună cu omul de afaceri Bernard Magrez.

Ziariştii au fost „cadorisiţi“ cu câte un ceas
marca Tank Must de la Cartier, în valoare de 1.610 euro fiecare, însoţite de un certificat de autenticitate. În plus
, jurnaliştilor li s-au servit feluri de mâncare preparate de celebrul Alain Ducasse. Toate aceste favoruri au stârnit multe întrebări cu privire la sinceritatea jurnaliştilor care urmează să scrie despre calitatea produselor celor doi amici. Bernard Magrez este un „mogul“ al vinului în Franţa, având în proprietate 35 de domenii, asociat cu Gérard Depardieu.

Persepolis a ajuns in Romania

Filmul de animatie aproape interzis in Liban vorbeste despre revolutia islamica, dar arata ca intoleranta n-are probleme de limba.

Luna trecuta, o stire facea ocolul lumii: dupa "Codul lui Da Vinci" in 2006, lungmetrajul de animatie "Persepolis" a devenit al doilea film interzis in Liban de departamentul cenzurii din cadrul Ministerului de Interne. Agentia France Presse nota atunci ca filmul lui Marjane Satrapi si Vincent Parronaud nu a fost de fapt pe placul sefului serviciilor
secrete libaneze, despre care se stie ca e un apropiat al Hezbollahului. Era vorba mai mult un statement, pentru ca directorul companiei distribuitoare a filmului in Liban, Circuit Empire, declara, citat de AFP, ca "decizia e ridicola din moment ce cu doi dolari poti cumpara copii
piratate ale filmului in suburbiile sudice ale Beirutului, controlate de Hezbollah". Protestele iscate i-au facut pe oficialii libanezi ca a doua zi sa revina asupra hotararii si sa permita filmului sa intre in sali. Desi condamnat de guvernul iranian ca fiind anti-iranian si islamofob, "Persepolis" a fost prezentat in Iran in luna februarie, dar se pare ca nu va intra in distributia marilor cinematografe din tara.


"Persepolis" a concurat anul trecut alaturi de "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" in Competitia Oficiala a Festivalului de la Cannes, a primit Premiul Special al Juriului, dupa care a fost prezentat cu succes in lumea intreaga. A fost nominalizat, ca si "432", la Globul de Aur pentru Cel mai bun film strain, si tot impreuna cu filmul lui Cristian Mungiu a fost nebagat in seama de membrii AMPAS pentru lista scurta care a precedat nominalizarile la Oscar. Paralela cu "432" se opreste la faptul ca amandoua se ocupa de regimuri dictatoriale. Dar cam asta e tot. In era animatiei in trei dimensiuni, "Persepolis" e realizat in 2D, iar ce e explozie de culoare in animatia americana e aici desen monocrom, in tus. Dar "Persepolis" are o delicatete, o frumusete si o forta neegalate decat de impecabilitatea textului si de eficienta tonului. Prin vocea naratoarei Chiarei Mastroianni, Marjane Satrapi ne face partasi la povestea vietii ei, cu adolescenta petrecuta intr-o familie de oameni destupati din Iran, atat de destupati incat o expediaza, ca s-o apere, la Viena, atunci cand incepe revolutia islamica. Comentariile sunt inteligente, limpezi, sincere si pline de un umor necautat, extragand cel mai mic multiplu comun al aventurilor lui Marjane, astfel incat spectatorii sa se regaseasca in experientele ei. Episodul Viena are, cu tot umorul lui mustos, o morala imposibil de evitat sau de combatut: intoleranta nu e specifica unei zone anume sau unui anumit regim politic. Oamenii din orice parte a lumii sunt intoleranti cu cei pe care nu-i cunosc.


Filmul este adaptarea romanului grafic omonim, in patru volume, pe care Marjane Satrapi l-a publicat in Franta in anul 2000. In prezent, romanul face parte din programa de studiu a unor universitati americane si a fost tradus in multe limbi. si romanul, si filmul gasesc imediat cel mai potrivit ton de adresare catre spectatorul de oriunde, umanitatea nefiind purtata ca o pancarta-n brate, ci distilata de la amanunte si mici intamplari pana la marile placi tectonice ale istoriei/destinului personal. Marjane Satrapi ne spune de fapt un lucru simplu: cu val sau fara, cu barba sau fara, oamenii sunt peste tot la fel. Iar valorile lor morale sunt sintetizate de simpatica bunica a lui Marjane Satrapi in cele doua sfaturi pe care i le da inainte de a pleca la Viena: "Uneori oamenii vor fi rai cu tine; nu le intoarce rautatea si ramai cinstita cu tine."

Echipa lui Nicolaescu a ramas in bezna la Cinema Pro

steptata lansare a filmului ”Supravietuitorul” a adunat laolalta artisti si oameni politici si a scos-o din casa chiar si pe Prima Doamna, insa a cazut in penibil pentru cateva momente, cand regizorul si echipa filmului s-au trezit in bezna pe scena de la Cinema Pro. Vadit deranjat de lipsa de profesionalism a tehnicienilor care se ocupau de reglajul luminilor, regizorul i-a somat: ”Aprindeti lumina! Va rog sa aprindeti lumina!”. Intamplarea a avut loc la scurt timp dupa ce marele ecran a infatisat imaginea finala a comisarului Moldovan, iar Sergiu Nicolaescu a urcat pe scena, sa-si prezinte echipa si sa rosteasca un scurt discurs de multumire. Din fericire, situatia a revenit la normal dupa cateva secunde, insa a fost de ajuns cat sa-l irite pe regizor. Ori patronul cinematografului n-a platit factura electrica, ori angajatii sai nu stiu sa umble la butoane, caci patania s-a repetat la iesirea din sala, cand o parte din actori, dar si multi spectatori au ramas fara lumina la toaleta si au iesit, nervosi, in fumoar. In jurul orelor 19, in fata cinematografului era o atmosfera festiva: covor
rosu, artisti imbracati la patru a ce, buchete de flori la intrare, dar si multa paza. Erau asteptati oaspeti ”grei”: fostul presedinte Ion Iliescu si Prima Doamna, Maria Basescu, insotita doar de garzile de SPP. Printre primii au ajuns Jojo si iubitul ei, Catalin Catoiu, care a avut un rol scurt in film. Cristi Iacob, care-l joaca pe soferul de taxi, mana dreapta a comisarului Moldovan, saluta jovial toti cunoscutii, in timp ce Ion Dichiseanu – intr-o interpretare extrem de reusita a colonelului – a venit de brat cu sotia si fiica. Ileana Lazariuc, insotita doar de Petr Falc Una dintre cele mai comentate aparitii in ”Supravietuitorul”, Ileana Lazariuc, nu s-a lasat mult asteptata, ci a sosit, punctual, alaturi de carismaticul actor Petr Falc, cel care face rolul comisarului in tinerete. Daca n-am fi stiut ca Ileana este iubita lui Ion Ion Tiriac, am fi putut jura ca cei doi formeaza un cuplu, atat erau de frumosi si de potriviti. Desi a devenit mamica acum o luna, Ileana si-a permis sa imbrace o rochita scurta si foarte colorata, asortata la pantofi foarte inalti, afisand o silueta subtire si eleganta. Fara bijuterii, simpla si modesta, a intrat destul de curand in sala, asezandu-se pe acelasi rand cu Simona Patruleasa, probabil singura eroare de casting a regizorului. In film, vedeta Antenei 1 – Miss Europa - parea ca are in fata prompterul de stiri sportive, jucandu-si partitura teapan si crispat. Cand Patruleasa a urcat pe scena, Nicolaescu, amuzat, si-a acoperit ochii pentru o fractiune de secunda, orbit de culoarea argintie a topului ei, care-i scotea in evidenta sanii siliconati. Au lipsit Loredana si George Mihaita Potrivita in rolul sau de amanta decorativa a fost Cristina Rus, care a venit la premiera purtand jeansi si o camasa descheiata la primii nasturi si facand o usoara nota discordanta cu vestimentatia eleganta aleasa de restul echipei. Nu a lipsit nici Lucian Viziru, care si-a facut treaba neasteptat de bine, avand in vedere calitatea rolurilor sale din telenovele. Jean Constantin – genial in rolul lui Limba – a primit bucuros aplauze prelungite la urcarea pe scena, la fel si Vladimir Gaitan, George Alexandru si Ion Ritiu, actori expresivi, cu vizibila experienta. Absenti au fost George Mihaita (Haral) si Loredana, extravaganta ”Miss Lorry”, ”inlocuita” insa de fiica ei, Elena, si de sotul sau, producatorul filmului, Andrei Boncea. In sala i-am mai vazut si pe compozitorul Andrei Tudor, pe reputatul regizor si actor Geo Saizescu, Alina Badic, gazda emisiunii ”Taboo” de la B1TV, care si-a sustinut iubitul, Sorin Hroni-Godi, arbitrul meciurilor de ruleta ruseasca din film. ”Scena e cum e, dar nu e vulgara!” Multi dintre spectatori au vazut poate pentru prima data controversata scena in care Ileana Lazariuc, frumoasa Zarada care se iubeste cu Cristian Vasile (Lucian Viziru), apare complet goala. Cand Nicolaescu a prezentat-o pe iubita lui Tiriac, a tinut sa mentioneze ca intentia sa a fost aceea de a realiza un act artistic. ”Iat-o si pe Ileana Lazariuc, Zarada mult discutata. Ati vazut acum, scena e cum e, dar nu e vulgara! Am vrut sa o duc la capat fara nici un pic de vulgaritate”, a precizat regizorul, cu buna dreptate, moment in care Ileana s-a intors intimidata cu spatele la public. Filmul in sine este un act artistic reusit, iar distributia, inedita. Un melanj al ”dinozaurilor” - asa cum i-a numit regizorul pe marii actori - si amatori precum Patruleasa si Cristina Rus, care n-au pus in viata
lor piciorul pe un platou de film.

Povestea presei, la „Newseum“

Newseum“, inaugurat vineri la Washington, face cea mai serioasă radiografie a presei mondiale de la inventarea tiparului până în zilele noastre. „Războiul este ştire. Pacea este ştire; dragostea este ştire, ura este ştire; viaţa este ştire, moartea este ştire. Nu există nimic care să nu fie ştire, iar cronicarii ştirilor dobândesc un statut eroic aici“. Aceasta este una dintre propoziţiile dintr-un film introductiv cu care sunt întâmpinaţi vizitatorii „Newseum“, un muzeu propriu-zis al ştirilor, al jurnaliştilor, al celor care citesc, vizionează sau ascultă jurnale de televiziune sau de radio, al iubitorilor jurnalismului în general. Importanţa ştirilor Noul muzeu găzduieşte o colecţie de peste 35.000 de prime pagini ale unor cotidiene celebre, 131 de monitoare video
interactive, 99 de televizoare, 40 de maşini de scris, 28 de carneţele cu notiţe ale unor reporteri şi multe altele. „Acest muzeu este o îmbinare unică de distracţie şi inspiraţie. Există ceva pentru fiecare aici - istorie, jocuri, filme, fotografii, ecrane-gigant şi vestigii istorice din toată lumea“, a spus, în comunicatul de presă care anunţa lansarea de vineri, Charles L. Overby, director executiv al Freedom Forum, organizaţie dedicată libertăţii presei, care a contribuit financiar şi nu numai la realizarea muzeului. Muzeul găzduieşte mai multe galerii în care sunt prezentate cele mai importante momente şi evenimente din istoria presei. „Zidul Berlinului era destul de trainic încât să oprească un tanc, dar n-a putut opri ştirile să ajungă în estul Germaniei. Galeria spune o poveste despre cum informaţia şi ştirile au ajutat la răsturnarea unei societăţi opresive şi închise“, este prezentarea pe care o fac realizatorii acestei galerii, în care pot fi văzute bucăţi din acest zid. Şi tu poţi fi reporter de televiziune Printre exponatele deosebite ale muzeului se găsesc o antenă deformată recuperată dintre ruinele de la World Trade Center, călimara cu cerneală a lui Mark Twain, uniforma de corespondent de război a legendarului reporter CBS, Edward Murrow, un ziar din 1603 în care este prezentată încoronarea regelui James I, dar şi o copie
a „The Maryland Gazette“ din 1787, conţinând noua Constituţie a Statelor Unite. O altă secţiune importantă este dedicată fotografiilor câştigătoare ale Premiului Pulitzer. Pe lângă celebrele fotografii - o colecţie impresionantă, sunt prezentate şi interviuri cu cei care le-au făcut. În cadrul muzeului există şi un „studio interactiv de ştiri“ în care vizitatorii pot pretinde că sunt reporteri de televiziune. Studioul pune la dispoziţie echipamentele necesare oricărui reporter de televiziune astfel încât simularea să fie cât mai reală. În acelaşi loc pasionaţii ştirilor îşi pot testa cunoştinţele despre marile evenimente care au fost subiecte de presă. Un omagiu adus jurnaliştilor Poate una dintre cele mai emoţionante galerii este cea dedicată jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa „la datorie“ fie pentru că se aflau în locul nepotrivit la momentul nepotrivit, fie pentru că au scris ce nu trebuia. Pe un panou imens de sticlă sunt scrise numele reporterilor, ale fotografilor şi ale editorilor care şi-au pierdut viaţa exercitându-şi datoria. În cadrul galeriei există şi pozele acestor jurnalişti, precum şi informaţii despre viaţa şi cariera lor. Tot printre galeriile emoţionante se numără şi cea dedicată atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Galeria include un omagiu adus fotojurnalistului William Biggart, unul dintre cei care au murit în încercarea de a acoperi teribilul eveniment. Aici veţi găsi prezentate prime pagini din ziarele din întreaga lume care au prezentat evenimentul, dar şi mărturiile reporterilor şi ale fotografilor care au fost acolo cu scopul de a-şi face meseria. Citeste tot articolul in Evenimentul Zilei

Sus printre nori cu Paul McCartney

Fostul membru al trupei Beatles a lansat o carte pentru copii. Elena Vladareanu "Ti-a placut cartea?", si-a intrebat redactorul de la "The Observer" fiul de trei ani, referindu-se la cartea "High in the Clouds" a lui Paul McCartney, Geoff Dunbar, Philip Ardagh. "Da, dar albumul meu favorit ramane «A Hard Day’s Night»", i-a raspuns pustiul. Cam asta-i soarta pe care o impartasesc vedetele – fie ca vin din muzica, film sau pur si simplu din viata
mondena – in momentul care se apuca de scris. E drept, cartile se vor vinde datorita numelui de pe coperta, dar dincolo de vanzari – de ordinul sutelor de mii de exemplare in cazul de fata, doar in SUA "High in the Clouds" vanzandu-se in 500.000 de copii
– autorul va putea cu greu sa surmonteze celebritatea propriului nume. Scriind aceasta carte, Paul McCartney a aderat la clubul vedetelor-iubitoare-de-literatura-pentru-copii, din care mai fac parte Madonna si Kylie Minogue, cu o notabila diferenta. Despre "High in the Clouds" nu se va vorbi cu jena, ca despre penibilele incercari ale Madonnei (disponibile si in limba romana, la Editura RAO), macar ca Paul McCartney nu a plecat de unul singur in aceasta aventura, ci si-a luat cateva masuri de precautie. Daca el a venit cu celebritatea, Geoff Dunbar a venit cu cele cateva premii importante castigate de-a lungul timpului pentru scurtmetraj de animatie, printre care doua BAFTA, un Palme d’Or si un Urs de Aur, iar Philip Ardagh cu notorietatea unuia dintre cei mai bine vanduti autori de literatura pentru copii din Marea Britanie, ale carui carti – cea mai cunoscuta, trilogia "Eddie Dickens" – sunt traduse in cateva zeci de limbi. In plus
, nu trebuie uitat ca McCartney si Geoff Dunbar mai au la activ o aventura impreuna, numita "Rupert and the Frog Song", pe care e imposibil sa nu v-o amintiti. Nu poti spune ca McCartney a scris o carte proasta, pentru ca automat ai spune ca si Ardagh si Dunbar au facut o carte proasta. "High in the Clouds" a aparut simultan in Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, iar recent a aparut si in limba romana, la Editura Nemi, un pui al Grupului Editorial Nemira. Traducerea, semnata de Teodora Terciu, pare a fi facuta intr-o limba asemanatoare limbii romane, dar totusi nu romana. Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai mult despre pericolele incalzirii globale, McCartney & co. scriu o povestioara fooooarte politically correct despre cum natura este distrusa prin urbanizare, globalizare, comercializare, exploatare prin munca si privare de drepturi. Cea mai mare nedreptate pe care si-o permit autorii este o maimuta cheala, cu o uriasa peruca blonda, aflata la carma acestor necazuri care cad asupra omenirii. De ce taman maimuta sa fie napastuita, nu as putea sa va spun. Mai apar cateva animalute, care sunt simpatice desenate, dar plate si insipide in povestea scrisa: veveritoiul Rita, a carui mama, Vorba-Dulce, moare in timp ce-i spune o poveste, broscoiul Brosco si sobolanul – ati ghicit! – sobo, o alta veverita, Valentina, niste malefici bursuci, crocodilita stirba Veselica. Exista desigur un spatiu ideal, Animalia, in care toate "animalele traiesc fara cea mai mica grija". Este ultimul cuvant pe care il spune Vorba-Dulce inainte de a cadea rapusa intr-un fel de defrisare, a carei autoare este maimuta Greta, expansiva capitalista din aceasta poveste. In Animalia viseaza Rita sa ajunga, pentru ca asta a fost ultima dorinta a maica-sii. Planul ii este dat peste cap de Greta, care nu agreeaza existenta unui astfel de spatiu. "Nu putem lasa sa circule povesti despre o insula paradisiaca. Simbolurile sperantei trebuie spulberate…", peroreaza maimuta cheala. E laudabil ca Paul McCartney, toata lumea o stie, este un militant activ pentru drepturile animalelor si un vegetarian convins. "Animalele sunt prietenii nostri. Nu-i mancati" este cel mai cunoscut statement al sau, dar toate astea au o legatura prea fragila cu literatura. Ma indoiesc ca pustii vor deveni niste consumeristi mai putin aprigi ascultand povesti proaste.

Radiourile publice din România şi Bulgaria vor produce programe comune

Consiliile de Administraţie (CA) ale posturilor publice de radio din România şi Bulgaria au semnat vineri, la Varna, o declaraţie comună prin care cele două organizaţii au decis să colaboreze la nivelul posturilor regionale prin producerea de programe comune, anunţă un comunicat al radioului public.

În urma parteneriatului vor fi create programe comune între Radio Constanţa şi Radio Varna, Radio Oltenia - Craiova şi Radio Plovdiv, precum şi între Radio Bucureşti şi Radio Sofia.

În Declaraţia comună se specifică faptul că cele două organizaţii radio invită parlamentele celor două ţări la o discuţie politică ce va hotărî sfera şi mecanismul finanţării potrivite radiodifuzorilor publici în contextul unei competiţii pe piaţa media în expansiune. O astfel de finanţare adecvată va permite celor două organizaţii să contribuie la creşterea procesului de integrare regională şi europeană şi la deschiderea căilor de comunicare democratică. Consiliile de Administraţie ale Radio România şi Radio Bulgaria au precizat că vor continua reprezentarea adecvată a intereselor minorităţilor.

Radio Bulgaria şi Radio România au semnat primul tratat de colaborare în 1967. Pe baza acestor documente
, cele două organizaţii au realizat mai multe activităţi comune, precum schimburi de informaţii şi muzică, duplexuri, dar şi participarea la proiecte europene comune.

Disney la Bucuresti

Spectacolul companiei
Disney "Disney Live! Winnie the Pooh" va fi prezentat pentru prima data in Romania, la Sala Polivalenta din Bucuresti, pe 20, 21 si 22 iunie.

Spectacolul este o productie complet noua, ce ii are ca protagonisti pe Winnie the Pooh si prietenii lui. Acestia se imbarca intr-o calatorie amuzanta si surprinzatoare, planuind o petrecere surpriza pentru Winnie the Pooh. "Crearea acestei productii a lui Winnie the Pooh a fost pentru noi toti o calatorie minunata inapoi in zilele de distractie si inocenta exemplificate de viata
in Padurea celor 100 de stejari", a declarat Jery Bilik, directorul de creatie al Feld, compania organizatoare a evenimentului, adaugand: "Obiectivul nostru a fost sa deschidem un portal care ofera posibilitatea tuturor celor care vin la spectacol sa viziteze aceasta lume foarte speciala si sa se bucure de vizita lor impreuna cu personajele minunate care salasluiesc inauntru". Biletele se gasesc pewww.bilete.rosi la magazinele Flanco, Flamingo si Muzica, Sala Palatului, magazinele Music Shop, librariile Libris, Carturesti, Iulius Mall Iasi si Iulius Mall Timisoara.

„Summitul Comediei Româneşti“

De o săptămână, de pe 6 aprilie, în capitala Spaniei, se desfăşoară o sărbătoare a teatrului românesc, în inima
Madridului, la Teatro del Arenal. La „Summitul Comediei Româneşti“ participă unii dintre cei mai mari actori din România, printre care George Mihăiţă, Horaţiu Mălăele, Ştefan Bănică Jr., Răzvan Mazilu, Maia Morgenstern, Dorina Lazăr, Valentin Teodosiu, Delia Seceleanu, Mircea Diaconu, Monica Petrică, Nicolae Urs, Pavel Bartoş. De o săptămână, de pe 6 aprilie, în capitala Spaniei, se desfăşoară o sărbătoare a teatrului românesc, în inima Madridului, la Teatro del Arenal. Au venit la Madrid nu mai puţin de şase dintre companiile bucureştene de teatru, cu unele dintre cele mai bune spectacole ale lor: „Şefele“ şi „Un tango más“ (Odeon), „Jocul regilor“ (Teatrul Evreiesc de Stat), „Măscăriciul“ (Bulandra), „Revizorul“ (Teatrul de Comedie). Teatrele au fost invitate de Institutul Cultural Român din Madrid, condus de Horia Barna, şi de Direcţia de Cultură a Primăriei Capitalei (director Romeo Pop, în colaborare cu „mâna sa dreaptă“ prezentă la Madrid - directorul executiv Marius Păuniţă). Ei au organizat o „semena de teatro rumeno en Madrid“ de neuitat. Costel vine la Arşinel Pe lângă aceştia, a venit în capitala Spaniei şi trupa Teatrului „Constantin Tănase“, printre care Alexandru Arşinel, Stela Popescu şi Cristina Stamate, care-l aşteaptă în această seară, de la ora 20.00, în orăşelul satelit Alcorcon, la sala „Buero Vallejo“ şi pe celebrul Costel, care a confirmat prezenţa la spectacolul „Poftă bună la Tănase“. Din distribuţie fac parte, printre alţii, celebrii Stela Popescu, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Gabriel Dorobanţu, şi tenorul Costel are toate şansele să-şi mai uite dorul de casă. Astfel, în această seară, săptămâna teatrului românesc se încheie apoteotic cu „Revizorul“ şi cu trupa de revistă a Teatrului „Constantin Tănase“. Arşinel spune că la spectacolele din orăşelele-satelit din jurul Madridului au venit în această săptămână şi câte 600 de români în fiecare seară. Mălăele, „Revizorul“ absolut Actorul Horaţiu Mălăele, după ce a interpretat vineri seara „Măscăriciul“, cu echipa de la Bulandra, spectacol subtitrat şi tradus în spaniolă de Luminiţ a Răuţ, aseară, el a jucat la Teatro del Arenal, în premieră absolută, şi rolul principal din „Revizorul“, de Gogol. Ambele spectacole sunt regizate de el. Românii şi madrilenii, care au ocupat aproape în fiecare seară cele 350 de locuri ale cochetului teatru - o adevărată bijuterie arhitectonică, cu o sală albastră, cu picturi şi expoziţii de calitate, pe holuri
-, au aplaudat în picioare, cu lacrimi în ochi, talentul şi zâmbetul amar al „Măscăriciului“, jucat de Mălăele. „Revizorul“ va fi interpretat în această seară de Ştefan Bănică Jr. „Au trimis după mine curieri“ „Bănică avea o treabă în Bucureşti aseară, a fost imposibil să vină, de aceea l-am înlocuit acum, în premieră, la Madrid“, spune Mălăele. „E chiar o replică în spectacol: «Nu-i chiar aşa uşor, cine să joace! Au trimis după mine curieri»“, explică el. „Întâmplarea m-a readus în preajma spectacolului şi, după părerea mea, dacă stăpânul e acasă şi lucrurile merg mai bine. Eu cu Bănică avem două traiectorii paralele, el are mult şarm, eu sunt însă dintr-o altă generaţie, dansez pe culoarul celor mai în vârstă“, mărturiseşte Mălăele. Regizorul, care recent a terminat şi filmul „Nunta mută“, a mai pus în scenă, pe lângă „Măscăriciul“, adaptare după A.P. Cehov, „Poiana boilor“, de acelaşi autor, la Comedie, îndrăgostindu-se definitiv de dramaturgia rusă, după ce l-a jucat pe Ivan în „Unchiul Vania“, în 2001, de Gogol, în regia lui Yuryi Kordonskyi, la Bulandra.

Cracovia învaţă limba română

estivalul Culturii Române este cel mai mare proiect cultural realizat de români în Polonia

Organizat în premieră în Polonia, Festivalul Culturii Române a debutat ieri, la ora 17.00, şi se va desfăşura până pe 20 aprilie, la Cracovia şi Wieliczka, un oraş turistic din apropiere.

Proiectul cultural de cea mai mare anvergură concretizat vreodată de români în Polonia aduce 25 de evenimente adresate unor categorii diferite de public şi a fost realizat de Institutul Cultural Român (ICR) de la Varşovia în colaborare cu Fundaţia "Perspectiva Estică".

De altfel, ICR Varşovia a investit 30.000 de euro în organizarea festivalului. "Programele culturale făcute de români trebuie să răscolească un oraş întreg timp de 10 zile", a spus Dorian Branea, preşedintele acestei instituţii, care a adăugat că afişele care anunţă evenimentul "au împânzit practic tot oraşul".

Fiecare dintre evenimente este programat să se desfăşoare într-o locaţie distinctă, din centrul Cracoviei: piaţa centrală a vechiului Oraş Evreiesc, Universitatea Jagiellonă, Clubul "Arka", Librăria "Pod Globusem", Cinematograful "Ars", Clubul "Alchemia" sau Cafeneaua "Cafe-Szafe".